Oameni de bună credință, e nevoie de ajutorul vostru! În sfârșit, România ar putea avea o Lege a Compostului. O lege care ar putea transforma resturile vegetale din gospodăriile și casele oamenilor într-un pământ fertil pentru agricultură. Dar, se pare că „aleșii noștri”, deputații din Comisia pentru Mediu, sunt pe cale să dea aviz favorabil unei legi prost formulate, care ar putea transforma compostul eco-prietenos într-un material fără folos, deservind de fapt firmele care dețin gropi de gunoi.
Pe scurt, se încearcă o camuflare a Legii Compostului, sub masca grijii față de mediul înconjurător. De fapt, așa cum este formulată acum, va fi o lege a pseudo-compostului – un compus periculos pentru animale și om, potrivit, cel mult, pentru acoperirea gropilor de gunoi, nici într-un caz ca fertilizator pentru sol, pentru că este toxic. Mai mult, proiectul de lege, pe care deputații din Comisia pentru Mediu din Parlament o vor vota Marți, 30 Iunie 2019 contravine Directivei UE WFD 2018/851, art.22, care prevede colectarea separată la sursă, obligatorie până în 2023.
Forma actuală a legii propuse, ce ar putea primi aviz favorabil în doar câteva zile, prevede și includerea unor deșeuri care nu sunt compostabile/biodegradabile, ci denaturează calitatea compostului, precum uleiurile uzate, grăsimi vegetale și animale, deşeuri rezultate din prepararea şi prelucrarea cărnii, a peştelui şi a altor subproduse de origine animală inclusiv conţinutul intestinal, resturi de la prelucrarea pieilor, nămoluri de la stațiile de tratare a apelor de canalizare.
”Acestea au cu un impact negativ bine cunoscut, întrucât conțin chimicale deosebit de toxice pentru mediul acvatic, pentru sursele de apă și pentru sănătatea oamenilor și animalelor, chimicale cu grad mare de persistență în natură și în organismul uman (unele peste 20 de ani)” – Dr. Biolog Oriana Irimia, Coordonator Programe Schimbări Climatice, Zero Waste România.
Redăm mai jos comunicatul oficial dat de către „Zero Waste România” și mesajul (plus adresele de email) pe care vă invităm să-l trimiteți deputaților care pot decide soarta legii compostului. Rezultatul reprezintă diferența dintre o lege pentru mediu sau o lege pentru firmele care fac bani din gropile de gunoi. De noi depinde rezultatul final! Ne implicăm, sau…?
Comunicat Zero Waste Romania: Compostul este în pericol!
București, 26 iunie 2020
Zero Waste Romania lansează un apel la mobilizare și atrage atenția asupra faptului că deputații din Comisia de Mediu se pregătesc să voteze marți, 30 iunie 2020, legea compostului, având la bază Proiectul de Lege privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, PL-x 41/2020. Un astfel de act normativ este mult așteptat de toată lumea, deoarece aplicarea sa ar contribui semnificativ la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din totalul deșeurilor municipale generate, obligație prevăzută în legea cadru a deșeurilor 211/2011 și evitarea unor amenzi costisitoare din partea Uniunii Europene.
În realitate, în forma propusă, sub masca grijii față de mediul înconjurător, aceasta este de fapt o lege a pseudocompostului – compus periculos pentru animale și om, potrivit, cel mult, pentru acoperirea gropilor de gunoi, nici într-un caz ca fertilizator pentru sol, pentru că este toxic.
Unul dintre aceste amendamente propune utilizarea ca „îngrășământ” în agricultură, inclusiv în agricultura ecologică, a compostului obținut din deșeuri biodegradabile colectate în amestec. În plus, colectarea în amestec a biodeșeurilor contravine Directivei UE WFD 2018/851, art.22, care prevede colectarea separată la sursă, obligatorie până în 2023.
Compostul este un material stabil, fără mirosuri puternice sau deranjante, bogat în humus şi materie organică, în proteine şi în hidraţi de carbon provenind din procesul de compostare a deşeurilor biodegradabile.
„Numeroase studii, dar și practica, arată că doar separând resturile alimentare și deșeurile verzi în locuința/gospodăria cetățenilor, putem colecta biodeșeuri de o calitate suficientă pentru un compost necontaminat, benefic pentru sol și pentru o reciclare eficientă. Orice discuție despre eliminarea colectării separate a biodeșeurilor ar trebui exclusă, întrucât aceasta este o obligație impusă de art.22 al Directivei Europene 2018/851. De asemenea, prin separarea biodeșeurilor este optimizată colectarea separată prin reducerea semnificativă a cantității de deșeuri amestecate și recuperarea reciclabilelor, rezultând astfel hârtie/carton, plastic, sticlă etc. de mai bună calitate pentru industria reciclării.” – Dr. Enzo Favoino, Coordonator Științific, Zero Waste Europe.
Inițiatorii amendamentului care elimină obligativitatea colectării separate a biodeșeurilor motivează că românii sunt incapabili să separe la sursă biodeșeul generat. Cu toate acestea, practica din comunitățile Zero Waste arată că se poate crește semnificativ gradul de colectare (de la 1% la 61% în 3 luni), compostare (de la 0% la 40% în 3 luni) și implicarea cetățenilor (de la 8,4% la 85%), folosind infrastructura potrivită (colectare pe cinci fracții, inclusiv biodeșeuri), educație pentru adulți și copii, precum și instrumente de motivare a populației prin bonificație, sau constrângere prin amenzi („plătești-pentru-cât-arunci”).
În prezent, România reciclează doar 14% din deșeurile municipale, în contextul în care în 2020 expiră termenul pentru evitarea unui costisitor infringement. Biodeșeurile reprezintă circa 50% din totalul de deșeuri municipale generate, ceea ce înseamnă că o colectare corectă a acestora este SOLUȚIA.
De asemenea, în PL-x 41/2020 este propusă includerea unor deșeuri care nu sunt compostabile/biodegradabile ci denaturează calitatea compostului, precum uleiurile uzate, grăsimi vegetale și animale, deşeuri rezultate din prepararea şi prelucrarea cărnii, a peştelui şi a altor subproduse de origine animală inclusiv conţinutul intestinal, resturi de la prelucrarea pieilor, nămoluri de la stațiile de tratare a apelor de canalizare. ”Acestea au cu un impact negativ bine cunoscut, întrucât conțin chimicale deosebit de toxice pentru mediul acvatic, pentru sursele de apă și pentru sănătatea oamenilor și animalelor, chimicale cu grad mare de persistență în natură și în organismul uman (unele peste 20 de ani)” – Dr. Biolog Oriana Irimia, Coordonator Programe Schimbări Climatice, Zero Waste România.
Zero Waste Romania solicită sprijinul tuturor celor preocupați de sănătatea mediului și, implicit, de propria sănătate, pentru a transmite deputaților din Comisia de Mediu mesajul cu privire la necesitatea colectării separate la sursă a biodeșeurilor pentru obținerea unui îngrașământ curat, potrivit pentru utilizare în agricultură.
Zero Waste România este o organizație independentă care reunește organizații, grupuri informale locale, experți, activiști care militează pentru eliminarea deșeurilor fără îngropare sau incinerare cu sau fără recuperare de energie (Waste to Energy). Sprijinim comunitățile să își îmbunătățească relația cu resursele naturale și să adopte modele de producție și consum durabile, pentru a facilita tranziția spre economia circulară.
Resurse
Favoino, Enzo, et Amlinger, Florian, “Heavy metals and organic compounds from wastes used as organic fertilisers.” European Commission Health & Consumer Protection Directorate-General , 2004, ec.europa.eu/environment/waste/compost/pdf/hm_finalreport.pdf.
NOTĂ:
Event Facebook: Compostul este în pericol! Acționează acum!
LINK Event: https://bit.ly/3ib3lK7
Studiu de Caz: https://zerowastecities.eu/bestpractice/the-story-of-salacea/
Contact: Dr. Biolog Oriana Irimia (t) 0728 843 190 oriana@zerowasteromania.org
Facebook: https://www.facebook.com/ZeroWasteRomania/
Website: www.zerowasteeurope.eu
Ce poți face din poziția cetățeanului cu simț civic careia îi pasă?
PAS 1
Compune mesajul tău (sau îl poți prelua pe cel de mai jos)
și trimite-l acum către:
costel_alexe83@yahoo.com, pana_doina@yahoo.com, bogdan.danut@yahoo.com, borza@borzasiasociatii.ro, claudiu.ilisanu@yahoo.com, cornel.zainea@yahoo.com, faragopeter@rmdsz.ro, ion.cupa@gmail.com, ionspanu11@yahoo.com, simionlucian2015@gmail.com, tudorita.lungu@yahoo.com, varga_glad@yahoo.com, georgeionescu.pnlph@yahoo.ro, caspasia@gmail.com, maricasorin25@yahoo.com, cp.mediu@cdep.ro, remus.borza@cdep.ro, costel.alexe@cdep.ro, carmen.moldovan@cdep.ro, florin.popa@cdep.ro, racuciclaudiu@yahoo.com, daniel.suciu@cdep.ro, cornel.zainea@cdep.ro, info@zerowasteromania.org, redactia@romaniaecologica.ro
PAS 2
copy / paste modelul acesta de mesaj:
”Stimați deputați,
Situația deșeurilor mă îngrijorează deosebit de mult. Vă scriu în legătură cu Plx 41/2020, proiect legislativ care va fi votat Marți 30 iunie, în Comisiei de Mediu din Camera Deputaților. Vă rog,
Nu susțineți următoarele amendamente:
Art. 2, punctul 2
(2)Este obligatorie sortarea din deșeuri amestecate și/sau colectarea separată a deşeurilor destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşă în uşă, denumită în continuare, U-U, sau prin aport voluntar, denumită în continuare AP.
Autor: deputat PSD Eduard Lucian Simion
(Amendament preluat din propunerile Asociației Compostului )
Argumentele ARC se bazează pe păstrarea aceluiași status quo ineficient și poluant de colectare amestecată a deșeurilor, subminând colectarea la sursă – unica metodă acceptabilă pentru a obține compost sau îngrășământ organic pentru sol. Contravine Directivei UE WFD 2018/851, art.22, care prevede colectarea separată la sursă, obligatorie până în 2023.
Art. 2, punctul 6, litera c)
c) certificatul de conformitate a componenței materiilor prime care intră în procesul de compostare/digestie anaerobă, emis conform dispozițiilor prezentei legi.
Autor: deputat PSD Eduard Lucian Simion (Amendament preluat din propunerile MADR)
Această obligație ar conduce la blocarea activității operatorului de colectare, însemnând că pentru fiecare autogunoieră care ar urma să transporte biodeșeuri la facilitatea de compostare ar trebui emis câte un certificat de conformitate. În plus, dacă un cetățean aduce prin aport voluntar deșeuri verzi sau resturi alimentare la stația de compost, nu ar mai putea face acest lucru.
Nu susțineți anexele noi, propuse de ARC: Anexa 2, Anexa 3, Anexa 6
De asemenea, vă rog excludeți următoarelor deșeuri din
Anexa 1: uleiurile uzate, grăsimi vegetale și animale, deşeuri rezultate din prepararea şi prelucrarea cărnii, a peştelui şi a altor alimente de origine animală inclusiv conţinutul intestinal, resturi de la prelucrarea pieilor, Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, Deșeuri care provin de la FFDU a produselor farmaceutice (încărcate în materii plastice, aluminiu etc), materiale plastice.
Vă rog să completați Anexa 4 cu analize privind conținutul de microplastice, pesticide, alți poluanți organici persistenți inclusiv farmaceutice.
De asemenea, vă rog să mențineți Art.2(8) în forma adoptată de Senat, dat fiind că se referă la o obligatie esențială pentru întregul proces: ”Persoanele fizice, juridice, instituţiile publice care generează deşeuri compostabile au obligaţia să depună aceste deşeuri în spaţiile indicate sau să le predea operatorilor autorizaţi pentru colectarea lor.”
Cu stimă, ”
Pas 3
Informează-ți prietenii și distribuie apelul!
––––––––––
ℹ️ Mai multe detalii:
Proiectul de act normativ în forma propusă deservește în mod vădit unor grupuri de interese precum IRIDEX SRL, aflat printre fondatorii Asociației Române a Compostului (ARC), prin amendamentele propuse, dintre care menționăm:
❌ utilizarea ca „îngrășământ” în agricultură, inclusiv în agricultura ecologică, a compostului obținut din deșeuri biodegradabile colectate în amestec.
❗️De ce nu e corect?
⚠️ In fapt, acest „compost”, obținut din tratarea deșeurilor recuperate din deșeuri amestecate este compus periculos pentru animale și om, bun doar pentru acoperirea gropilor de gunoi, nici într-un caz ca fertilizator pentru sol.
⚠️ Argumentele ARC se bazează pe păstrarea aceluiași status quo ineficient și poluant de colectare amestecată a deșeurilor, subminând colectarea la sursă – unica metodă acceptabilă pentru a obține compost sau îngrășământ organic pentru sol.
⚠️ Colectarea în amestec a biodeșeurilor contravine Directivei UE WFD 2018/851, art.22, care prevede colectarea separată la sursă, obligatorie până în 2023.
❌ includerea (Anexa nr. 1 – Text Comisie) unor deșeuri care nu sunt compostabile/biodegradabile, care denaturează calitatea compostului, precum uleiurile uzate, grăsimi vegetale și animale deosebit, deşeuri rezultate din prepararea şi prelucrarea cărnii, a peştelui şi a altor alimente de origine animală inclusiv conţinutul intestinal, resturi de la prelucrarea pieilor sau nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.
❗️De ce nu e corect?
⚠️ ARC propune includerea unor deșeuri cu impact negativ binecunoscut întrucât pentru tratarea acestora este necesar un adaos de chimicale deosebit de toxice pentru mediul acvatic, pentru sursele de apă și pentru sănătatea oamenilor și animalelor.
⚠️ Nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti au un conținut toxic ridicat și sunt imposibil de separat de produse farmaceutice, microplastice, hormoni, detergenți, substanțe chimice utilizate în gospodarii și mica industrie.
⚠️ Amendamentele introduse de ARC servesc intereselor operatorilor economici care au ca responsabilitate gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea proprie și nicidecum mediului și populației.
❌ adăugarea unor aditivi toxici (Anexa nr. 2 – Text Comisie) precum deșeuri din procese termice, deșeuri de la incinerarea sau piroliza deșeurilor.
❗️ De ce nu e corect?
⚠️ Promotorii incineratoarelor descriu adesea cenuşa și zgura ca fiind „inerte“. Ceea ce vor să spună este că, din punct de vedere biologic, este stabilă (majoritatea materiei organice a fost arsă), dar adesea se insinuează că nu este toxică. Absolut fals. Cenuşa volantă este foarte toxică, iar zgura este de asemenea toxică. Iată câteva detalii suplimentare. https://bit.ly/3i2lSIn
❌ lipsa analizelor privind conținutul de microplastice,pesticide, alți poluanți organici persistenți inclusiv farmaceutice din Anexa nr. 4 – Text Comisie cu indicatorii de calitate ai compostului.
❌ De asemenea, Ministerul Agriculturii propune ca deșeurile care sunt aduse în vederea compostării sau a digestiei anaerobe să fie însoțite de un certificat de conformitate.
❗️ De ce nu e corect?
⚠️ Obligativitatea certificării ar conduce la blocarea activității operatorului de colectare. În cazul în care s-ar accepta această condiție, prin care s-ar obliga operatorul de colectare a deșeurilor să emită un certificat de conformitate, ar însemna că pentru fiecare autogunoieră care ar urma să transporte respectivele deșeuri la stația de compostare sau tratare mecano-biologică ar trebui emis câte un certificat de conformitate.
➡️ PL-x nr. 41/2020: https://bit.ly/3dA87x3