Lumea fascinantă a cicadelor și unde le putem întâlni în România

Ce sunt cicadele? În ultimii ani, s-ar putea ca mulţi dintre cititori să fi remarcat în localităţi din sudul ţării, în lunile iunie şi iulie un ţârâit puternic, aproape asurzitor şi care nu era produs de greieri. Aţi ghicit: despre cicade este vorba!

Unde trăiesc cicadele?

Aceste insecte iubitoare de căldură sunt în număr de peste 3000 de specii la nivel global. În ţara noastră, au fost identificate 16 specii, localizate în arii restrânse din Dobrogea şi sud-vestul ţării, unde există influenţe ale climatului mediteraneean, însă în ultimii ani, unele dintre acestea şi-au extins arealul, astfel încât, în prezent le putem întâlni, aşa cum spuneam, şi în alte zone din sudul ţării, în Bucureşti şi împrejurimile acestuia, Piteşti etc. Arealul unor specii cu toleranţă termică mai mare este în continuă expansiune. Un exemplu îl constituie specia Cicadetta brevipennis (Foto. 1) cunoscută iniţial doar în Dobrogea, iar din anul 2016 identificată în Piteşti şi Bucureşti (URL 1).

Cicadetta brevipennis (foto Daniela Bărbuceanu)
Cicadetta brevipennis (foto Daniela Bărbuceanu)
Cicadele sunt insecte robuste, de talie medie spre mare, dimensiunile variind între 2 şi 7 cm, şi au două perechi de aripi mari, membranoase, cu nervaţie evidentă.

Cum comunică cicadele?

Aceste insecte sunt uimitoare prin capacitatea masculilor de a produce sunete puternice, care se sincronizează într-un cor când sunt mai mulţi masculi în apropiere şi pot ajunge la 110 decibeli, fiind printre cele mai puternice sunete produse în natură. Emisia sunetelor se realizează ca urmare a unor modificări produse la nivelul abdomenului. Astfel, lateral, în partea bazală a abdomenului, există o pereche de membrane numite ţimbale, pe a căror faţă internă se inseră o pereche de muşchi puternici, a căror contracţie produce vibraţia acestor membrane. Cicada îşi poate contracta aceşti muşchi din abdomen cu mai mult de 50 contracţii/s. Organele interne abdominale ocupă puţin loc, fiind concentrate în partea dorsală, astfel încât cea mai mare parte din abdomenul voluminos este plină cu aer şi funcţionează ca o cameră rezonatoare, amplificând sunetele (URL 2).
Sunetele se pot auzi până la o distanţă de aproape 1 km şi au diferite roluri: de avertizare, de curtare a femelelor etc. Este bine de reţinut că sunetele emise de masculi sunt caracteristice pentru fiecare specie şi constituie un caracter foarte important în identificarea speciilor de cicade. In acest sens, reputatul entomolog sloven, Matija Gogala, specialist în cicade, a creat un site cu inregistrări ale cântecului masculilor la cicadele europene: http://www.cicadasong.eu/.

Cum se dezvoltă cicadele?

Un alt aspect interesant care atrage atenţia asupra acestor insecte este legat de dezvoltarea lor.
După împerechere, femelele fac incizii cu ajutorul ovipozitorului (organul de depunere al ouălor) în ramurile tinere ale arborilor şi depun ouăle. Din ele eclozează larve mici care cad pe pământ şi cu ajutorul piciorului anterior adaptat pentru săpat, fac galerii şi pătrund în pământ la o adâncime care poate ajunge la 4 m pentru unele specii. Aici se hrănesc cu seva rădăcinilor perene pe care o aspiră cu aparatul bucal conformat pentru înţepat şi supt. Pentru dezvoltarea larvară completă urmată de transformarea în adult, larvele trebuie să sufere cinci năpârliri. Este nevoie de timp, adică de unul sau mai mulţi ani pentru creşterea larvelor. Înainte de a cincea năpârlire, la începutul verii, larvele ies din pământ şi încep ascensiunea arborilor. Pe trunchiuri sau la suprafaţa solului are loc a cincea năpârlire, astfel că învelişul chitinos (exuvia) rămâne bine fixat în aceste locuri (Foto 2).
Cu siguranţă veţi remarca aceste hăinuţe abandonate de cicade: de acum ştiţi despre ce este vorba!
Poate cicada cu cel mai spectaculos comportament este cicada americană Magicicada septendecim. Larvele acesteia au nevoie de 17 ani ca să se dezvolte, fiind cea mai lungă metamorfoză din lumea insectelor. O adevărată campioană! La capătul celor 17 ani, în luna mai, larvele de ultimă vârstă invadează pădurile şi mărşăluiesc ca o adevărată armată pentru a se dezbrăca de ultima haină. Această perioadă constituie un adevărat spectacol pentru mulţi americani (URL 3).

Sunt cicadele dăunătoare?

Ei bine, pot provoca daune minore în livezile tinere, în pepiniere. Daunele se datorează inciziilor pe care femelele le fac în ramurile tinere cu ocazia depunerii ouălor, acestea împiedicând circulaţia sevei, ceea ce duce la uscarea ramurilor. Larvele, care trăiesc în pământ, se hrănesc cu rădăcinile plantelor lemnoase, însă daunele produse sunt neînsemnate. Pe de altă parte, să avem în vedere că aceste uimitoare insecte au apărut cu mult înaintea noastră, ceea ce înseamnă că dacă vorbim despre daune, cu siguranţă, omul este cea mai dăunătoare specie de pe planetă.
Foto 2. Exuvie de cicadă (Foto Dan Rusu)
Foto 2. Exuvie de cicadă (Foto Dan Rusu)

Lect. univ. dr. Daniela Bărbuceanu
Universitatea din Pitesti

Bibliografie
URL 1 https://www.natsci.upit.ro/media/1560/paper-15.pdf
URL 2 https://www.youtube.com/watch?v=9ZbRWkeAW9w&ab_channel=AprilNeander
URL 3 https://www.youtube.com/watch?v=tjLiWy2nT7U&ab_channel=BBCStudios
Trilar, T., Gogala, M., Popa, V. (2006). Contribution to the knowledge of the singing cicadas (Auchenorrhyncha: Cicadoidea) of Romania. Acta entomologica slovenica, 2: 175–182.