Arborii betonați sau sufocați la bază nu pot fi fertilizați și nici irigați în mod corespunzător. Practic, acoperind solul de la bază cu materiale sintetice, îi condamnați la moarte. Încet, dar sigur!
Imagini dezolante cu copaci tăiați după ce au fost sufocați de betoane, covoare sau dale, găsim în mai toate zonele din Sectorul 3. Pozele au fost făcute în data de 20 Mai 2019, în zona Dristor, pe Bd. Camil Ressu. Acesta este modul în care Primăria crede că trebuie să "aibă" grijă de arborii mai mari din Sectorului 3, pe care-l numește, pe nedrept, "Sectorul Verde".

Cu ce v au greșit acești copaci domnule primar Negoiță 1 Cu ce v au greșit acești copaci domnule primar Negoiță 4 Cu ce v au greșit acești copaci domnule primar Negoiță 2 Cu ce v au greșit acești copaci domnule primar Negoiță 3

Despre acest material utilizat în majoritatea locurilor de joacă pentru copii, edilul din Sectorul 3, Robert Negoiță, spune de fiecare dată când are ocazia că "este un material permeabil". Așa, și? Dacă trece apa prin el înseamnă ca face bine copacilor?! Sau că e în regulă să cheltuiți bani publici ca să acoperiți inutil și ultimele petice de pământ din jurul copacilor care au scăpat de betoane?

Este evident că arborii betonați sau sufocați la bază nu pot fi fertilizați și nici irigați în mod corespunzător. Practic, acoperind solul de la bază cu materiale sintetice, îi condamnați la moarte. Încet, dar sigur!

Domnule primar Robert Negoiță, ca să nu rămână acest articol doar (încă) un simplu semnal de alarmă, vă redăm mai jos, în scop constructiv, un fragment dintr-un suport de curs al Facultății de Silvicultură din cadrul Universității „ŞTEFAN CEL MARE” din Suceava - șef lucrare dr. ing. Cezar Valentin TOMESCU

7.3. Îngrijirea vegetaţiei lemnoase în spaţiile verzi - 7.3.1. Fertilizarea, irigarea şi întreţinerea solului

În foarte multe cazuri sunt necesare operaţiunile de mai sus pentru ca arborii şi arbuştii să se dezvolte normal. Îngrăşămintele stimulează creşterea şi sporesc rezistenţa plantelor la secetă, şi la atacul agenţilor dăunători biotici (insecte, ciuperci). Se aplică de obicei îngrăşăminte complexe pe bază de N, P, K, cu o proporţie mai mare pentru unul din cele trei elemente: N pentru creşterea vegetativă, P pentru creşterea rezistenţei faţă de ger, secetă şi boli şi K pentru fotosinteză şi respiraţie. Îngrăşămintele cu acţiune rapidă se vor aplica primăvara sau la începutul verii, pentru a permite lujerilor să se lignifice până la venirea iernii.

Aceste îngrăşăminte nu se vor distribui dispersat, uniform, ci se vor poziţiona în gropi mici dispuse în zona sistemului radicular, gropi din care substanţele se vor difuza în soluţia solului. Se recomandă ca împrăştierea îngrăşămintelor să nu se realizeze pe suprafaţa solului, iar administrarea acestora să se realizeze în strânsă legătură cu nevoile plantelor, fiind necesară realizarea analizei solului respectiv, pentru a elimina riscul transformării îngrăşământului în factor poluant.

Se recomandă fertilizarea biologică bazată fie pe îngrăşăminte naturale, fie pe capacitatea unor plante de a realiza micoze. Irigarea se recomandă a se realiza în perioadele lipsite de precipitaţii, în medie de două ori pe săptămână prin aspersiune, cu norme bine stabilite, timp de 2-4 ore. Solul se mobilizează primăvara şi toamna, la o adâncime de 20-25 cm.
#RomâniaEcologică